Iată, de un an mă îndeletnicesc și eu cu „blogăreala”. (Vai! Ce grosolan termen! Altul mai „elegant” nu s-o putut inventa?) Firesc ar fi să îmi fac niște socoteli, să văd câte am realizat într-un an în lumea virtuală; să mulțumesc celor ce au citit paginile jurnalului meu electronic (sau doar răsfoit), dar și celor (sau acelorași) care mi-au lăsat „scrise” câteva rânduri în jurnal. Dar, să vă spun drept sunt atât de sictirită, că abia îmi târăsc degetele pe tastatură. Nu e ceva nou pentru mine. De cele mai multe ori se întâmplă ca în prejama sărbătorilor mele ba să fiu cobză de răcită, ba să fiu picată în butoiul cu melancolie, ba să-mi dea unul (de cele mai multe ori una) cu tifla-n cap. Și azi am motive să fiu sictirită. Dar sunt prea personale. O să-mi treacă. Trebuie!
Mă rog. Tot trebuie să mulțumesc! Așa se cade! Și chiar vreau să mulțumesc, doar că nu o voi putea face așa cum mi-aș fi dorit. Oricum: Vă mulțumesc, tuturor. Pentru orice, pentru tot.
Tort n-am. Doar v-am spus: sunt tare sictirită. Ce chef de „făcut” un tort să ai pe o așa stare! Și n-am nici lumânare! (E cam întuneric aici la mine, azi.)
Dar am pentru toți – pentru voi, pentru mine – un remember: primul gângurit , primul zâmbet , mersul de-a bușilea, primele cuvinte (Să știți că am fost precoce! Am început a vorbi iute și devreme! Înainte de a împlini un an!); prima propoziție sau prima atingere virtuală. Și, ar mai fi, dar pe astea nu vreau să le uit.
Remember plăcut! Și (re)lectură plăcută!
A! Să nu uit! (Ține tot de remember.)Deși sunt „mică” (virtual vorbind: și la vârstă, și la „dimensiuni”), în prejama aniversarei mele am primit și un cadou „real”: o carte (Promisiunle lui Dumnezeu pentru tine, Editura Life, Oradea, 2008). Mulțumesc, mult, mult de tot.
Ne mai auzim după ce îmi trece sictireala. Azi aflu dacă e de bine sau de rău.
jurnalulflorentinei
Posted by Camix on februarie 4, 2009 at 12:09 pm
La aniversară de 1 an, îţi dau eu un tort, sper să fie la fel de gustos pe cât arată!
http://coolest-birthday-cakes.shippony.com/images/animals/giraffe/birthday-cake-photo-06.jpg
Mi-a părut bine să te descopăr pe unde virtuale, sper ca Domnul să te ţină sănătoasă, sper să afli că e de bine şi la mlte articole!
Posted by Diana on februarie 4, 2009 at 12:16 pm
Florentina La multi Ani!!!!
La cat mai multe postari ca sa avem ce lectura si (re)lectura!!!!
Iar in ce priveste sictireala, o carte buna, o baie calda si aromata, un pic de aerobic, un cd cu muzica buna sau orice activitate care tie iti place si iti reda energia.
pup
Posted by Alin Cristea on februarie 4, 2009 at 3:46 pm
Îndeletnicire spornică în continuare!
Posted by CiprianS on februarie 4, 2009 at 5:20 pm
La multi ani fericiti si fructuosi!
Posted by Alex on februarie 4, 2009 at 6:53 pm
La mulţi ani Florentina! Şi la mai multe bucurii în lumea blogurilor! E o lume frumoasă, atunci când cauţi cele bune şi folositoare. Şi când mai şi vrei să oferi din “comorile” tale sufleteşti, cu mărinimie.
Felicitări pentru Jurnalul tău şi pentru articolele şi gândurile publicate.
Las’ că-ţi trece sictireala. A fost “în vizită ” şi pe la alţii!
Cu tortul… eu zic să mai mergi o dată cu Fines în oraş şi eventual să-i spui că nu trebuie să spună nimic! Că sigur aşa va face! Doamne, ce scump!
Numai bine ţie şi familiei tale!
Posted by academicianuNae on februarie 5, 2009 at 9:35 am
Florentina,
iti doresc metaforfozarea sictirelii in suprize inaripate cu seninatati, parfumate de cer.
Posted by jurnalulflorentinei on februarie 5, 2009 at 6:32 pm
Vă mulțumesc tuturor pentru uările de bine, de viață lungă (virtuală) etc.
1. Camix,
mulțumesc de tort. Să-ți spun drept nu l-am „gustat”; că părea prea… „sintetic”, prea colorat (artificial). Dar, privindu-l, mi-am imaginat că am în față un tort mic din ciocolată, făcut cu blat de casă (ca tortul copilăriei mele). Mersi mult! La anul să pui și nucă caramelizată prin el (hihi)!
2.Diana,
remediul tău e ideal! Așa: deci, cartea bună e în mână, CD-ul s-a pornit (ceva clasic), peste aerobic sărim că n-avem voie, și.. baia…no, aci e problema: am doar cadă duș.
3. Alin,
mulțumesc mult pentru încurajare. Și pentru carte!
4.Ciprian,
mulțumesc. Sper să scriu până mor în același jurnal.
5. Alex,
să știi că pentru mine lumea virtuală a fost mai prietenoasă și mai de încredere decât cea reală. Iar aici s-a întâmplat să cunosc sau să recunosc oameni deosebiți; de fapt, OAMENI! Într-adevăr, „răsfoind” și blogurile altora (în genere ale celor din lista prezentă în jurnalul meu) am aflat lucruri noi, am privit perspective noi, diferite, sau asemănătoare. E bine să ne cunoaștem și așa!
6. Academicianule, precum ție și numele, văd că te pricepi! Parcă ai știut că sictireala mea are legăurtă cu trupul (cu „metamorfoza lui”), sictireală menită să mă învețe să zbor cu aripi de cer parfumate. Mersi! Ai pus punctul pe I!
În final, mulțumesc tutror. Pentru că ați fost lângă mine atunci când eu am fugit de mine, de teamă.
Să nu uit! Am scăpat de sictireală. Acum totul e bine.
Posted by ambasadorul on februarie 6, 2009 at 10:52 am
Florentina,
Domnul să fie cu tine în tot ce faci şi nu uita că fiecare suntem “ambasadori” ai altei ţări. Aici suntem doar străini, călători şi uneori “plictisiţi” de peisajul care ne înconjoară. Aşa că, privirea sus şi să hai să “alergăm cu stăruinţă”.
Domnul cu tine!