Azi, pe la trei jumate, pe drum dinspre școală spre casă. Dialog purtat pe biciclete.
-Fini, ai primit azi temă pentru mâinie?
– Da.
– La matematică?
-Da! Da, cum de ai știut mama?!
– Păi, tu nu știi că mămicile știu totul?! (zâmbesc, dar el nu mă vede)
-Și tăticii…?
-Și tăticii!
– Nu. Tăticii pun doar întrebări.
Iar am început școala!
Vacanța noastră de 2 luni și-a luat… vacanță, întorcându-se din vacanță… școala. Fineas a urcat „la etaj”. În clasa a IV-a!
(În școala lui Fineas, în curtea de la parter au careul și locul de joacă clasele a I-a , a II-a și a III-a, iar în curtea de la etaj – clasele a IV-a, a V-a și a VI-a. Dintr-a VII mergi la liceu!)
La Academia de Muzică, a trecut în gradul 2 de teorie muzicală. Iar, după 4 ani de vioară, a renunțat la ea pentru… o chitară.
De ce?
Păi, „chitara te face cool, mama!”
Culmea e că și profesoarele de teorie muzicală și de instrument (vioară) l-au încurajat să-și aleagă un alt instrument!
De ce?
„La Fineas, cheia spre cunoaștere este PASIUNEA. Când a prins pasiune de vreun instrument sau materie, învață din mers.”
Pentru vioară nici în al 4 -lea an nu găsise cheia. Dar pentru chitară… de cum l-a văzut pe Laci, chitaristul bisericii, imediat a găsit-o!
Să sperăm că și-a găsit intrumentul!
Deja se fac pregătiri – teoretice – pentru o trupă rock. Rock en roll! Nu dark rock, mama! I-a și propus lui tati să le fie manager de trupă. Există o mică problemuță: toți băieții „selectați” pentru trupă vor să cânte al același instrument. La… CHITARĂ. Niciun percuționist, niciun organist, niciun pletos cu voce… toți vor să fie chitariști!
Până una alta, să vedem cum stați voi cu tabla înmulțirii și-a împărțirii, copii? Întreabă deja de-a doua zi de școală învățătoarea. Ia, luați voi creionul în mână și „cântați” niște înmulțiri și împărțiri de pe extemporalul ăsta! Sper să nu vă cântați în fața lui!
Am auzit că s-au descurcat. Au reușit „să cânte” un extemporal (de) la prima vedere! Muzicieni adevărați, nu? Să vedem cum o fi la prima sesiune de examene! În decembrie. Dar, până atunci, spor la învățat, copii! Iar, nouă, părinților, spor la… răbdat! Asta e cel mai „cool” pentru un părinte!
Jurnalul Florentinei 