Portret de primăvară

Primăvară, doamnă dragă,

Te ivești încet, plăpând

De prin foșnetul de frunze

Arătându-ți chip violet

De sub ruginiu voal.

Primăvară, soro dragă,

Te ivești de după nea

Arătându-ți trupul cald

De sub pământiu veșmânt.

Primăvară, fată dragă

Pășești blândă și suavă

Cu papucii tăi cei verzi

Peste stele de zăpadă

Răspândind parfum de flori

Printe suflete de gheață.

Primăvară, te poftesc

În cerdacul meu umil!

Năpădit de lunga iarnă

Și-nghețat de-atâta frig.

Fără frică și sfială,

Intră, Doamnă, ‘n-al meu palat

De-mi deschide larg fereastra

Sufletului meu uitat.

Primăvară, nu pleca!

Nu pleca în alt palat!

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile cerute sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s